Adrian Paunescu

Biografie şi Bibliografie

 -
Adrian Păunescu (n. Adrian Păun, 20 iulie 1943, Copăceni, judeţul Bălţi, Basarabia, astăzi Republica Moldova) este un poet, publicist şi om politic român. Păunescu este cunoscut mai ales ca poet şi ca organizator al Cenaclului Flacăra. Este unul din cei mai prolifici poeţi români contemporani; exista și critici literari care-l considera doar un foarte bun "rimător" și nu un poet.

A debutat ca poet în 1960. Din 1973 conduce revista Flacăra. Devenit incomod, este destituit în iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacăra din Ploieşti din luna iunie a acelui an, însă Păunescu devenise cunoscut şi pentru criticile la adresa puterii (vezi, de exemplu, poemul Analfabeţii, publicat în 1980 în Flacăra).

În perioada aşa-zis comunistă, a fost considerat de mulţi români un sicofant pentru felul în care îl lăuda pe dictatorul Nicolae Ceauşescu.

După căderea comunismului nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că, în toamna anului 1990 fondează revista Totuşi iubirea. În calitate de publicist a mai condus ziarul Sportul românesc, o scurtă perioadă în 1999, şi a realizat emisiuni de fotbal la Antena 1.

Indiscutabil, orientarea politică a lui Păunescu a fost întotdeauna una de stânga. Spre deosebire de alte personalităţi ale perioadei comuniste, Păunescu a promovat idei de stânga mai liberale, de inspiraţie occidentală. Relaţia lui Păunescu cu puterea comunistă poate fi considerată ca ambiguă, Păunescu manifestându-se nu ca un critic radical al sistemului sau al ideologiei. Critica sa se orientează mai degrabă asupra derapajelor puterii politice şi a neajunsurilor economice. Păunescu a întreţinut relaţii strânse cu membri ai aparatelor comuniste de stat şi partid. După 1989, Păunescu este unul din puţinii care nu renegă complet ideologia socialistă, intrând rapid în Partidul Socialist al Muncii creat de Ilie Verdeţ.

Familia şi educaţia

Deşi născut în Basarabia (în Republica Moldova de astăzi), Păunescu şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în judeţul Dolj. A absolvit Colegiul Naţional Carol I din Craiova. Tatăl lui Păunescu, membru al Partidului Naţional Liberal, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru "activităţi anti-comuniste" de regimul stalinist de după 1945 (din această cauză Păunescu a trebuit să aştepte 3 ani înainte de a se putea înscrie la facultate). Păunescu a studiat filologia la Universitatea din Bucureşti.

Activitatea politică

Între anii 1970-1980, Păunescu a devenit o figură importantă în mass-media românească. Cenaclul Flacăra, pe care l-a înfiinţat, şi revistele pe care le-a dirijat au exercitat o atracţie de nediscutat asupra tineretului şi a vieţii publice din România datorită combinaţiei de idei de stânga de inspiraţie occidentală şi de naţionalism. Mulţi artişti pe care autorităţile comuniste îi puteau considera "subversivi" au fost lansaţi sau promovaţi de Păunescu prin Cenaclul Flacăra.

Relaţia lui Păunescu cu regimul Ceauşescu este în general considerată ca ambiguă, mergând de la scrierea de poeme adulatoare la critici publice directe. Aceasta explică şi varietatea poziţiilor pro şi contra Păunescu de după 1989.

Din 1992 până în 1998 a fost membru în Partidul Socialist al Muncii, partid absorbit ulterior de PSD.

Actualmente este senator de Hunedoara din partea PSD.

    * 1966-1968 - secretar al organizatiei U.T.C. de la Uniunea Scriitorilor din România;
    * august 1968 - devine membru al Partidului Comunist Român. Este sancţionat cu vot de blam cu avertisment, în toamna anului 1985;
    * 1992-1998 - membru al Partidului Socialist al Muncii, căruia îi devine vicepreşedinte în 1993 şi primvicepreşedinte şi purtător de cuvânt în 1994. În februarie 1996 este desemnat candidat al PSM la alegerile prezidenţiale din 1996. Pierde alegerile prezidenţiale.
    * 1992-1996 - senator de Dolj;
          o preşedinte al Comisiei senatoriale de cultură, artă şi mass-media şi al Grupului Parlamentar „Partida Naţională“;
          o membru al delegaţiei parlamentare române la Consiliul Europei de la Strasbourg. Observator european la alegerile din Republica Moldova (1994) şi Republica Croaţia (1995).

În 1994, este ales vicepreşedinte al Grupului Politic Stânga Europeană Unită

    * Membru al Partidului Democraţiei Sociale din România (devenit, din 16 iunie 2001, Partidul Social Democrat)
    * 2000-2004 - Membru al Senatului, din partea Circumscripţiei electorale Dolj
          o Preşedinte al Comisiei Senatului pentru Cultură, Culte, Artă şi Mijloace de Informare în Masă
          o Membru al Comisiei Interparlamentare Bucureşti - Chişinău
          o Preşedinte al Grupulului Parlamentar de prietenie România - China
          o Membru al Grupului Parlamentar de prietenie România - Turcia
          o Membru al Grupului de prietenie România - Portugalia.

Cenaclul "Flacăra"

    * 17 septembrie 1973 - înfiinţează Cenaclul „Flacăra“, adevărat fenomen de masă, cu care susţine, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1.615 manifestări de muzică, poezie şi dialog, în faţa a mai mult de 6 milioane de spectatori
    * Pe scena Cenaclului „Flacăra“, se lansează spre marele public, cele mai faimoase figuri ale muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori
    * In 1982, apare triplul album de discuri L.P., „Cenaclul Flacăra în concert“, iar în 1983, este realizată, fără a putea fi cuprinse decat puţine filmări, pelicula de 70 de minute „Cenaclul Flacăra - Te salut, generaţie în blugi“, interzisă imediat de autorităţi
    * În urma unor incidente înregistrate la un concert al Cenaclului Flacăra la Ploieşti activitatea cenaclului este interzisă până în 1990. Incidentele s-au datorat pe de-o parte condiţiilor meteo (furtună) care au făcut să fie oprit curentul electric pe Stadionul Petrolul iar pe de altă parte faptului că unii participanţi au profitat de această ocazie şi au creat o busculadă, soldată, se pare cu victime. La acel moment incidentul a fost trecut sub tăcere de către autorităţile comuniste.
    * 7 mai 1990 - înfiinţează Cenaclul „Totuşi iubirea“, pe Stadionul din Drobeta Turnu-Severin, sub impulsul ziaristului Dumitru Vişan şi al fotbalistului Ilie Balaci. În cei peste zece ani de activitate, noul cenaclu susţine concerte de mare succes, în ţară şi dincolo de actualele graniţe, în special la Chişinău. O parte din activitatea de excepţie a Cenaclului „Totuşi iubirea“ (690 de manifestări, până la 25 mai 2000) se regăseşte în seria de casete audio şi video editate de Fundaţia Iubirea, între 1995 si 1999

Televiziune

    * 1977-1981, la ideea lui Dumitru Popescu, realizează la Televiziunea Română un ciclu de emisiuni de descoperire şi valorificare a potenţialului creator cultural naţional („Antena vă aparţine“, „Antena Cântării României“, „Gala Antenelor“, „Descoperirea României“, „Redescoperirea României“, etc.)
    * 1985-1989 - numele său nu mai poate apărea pe posturile de radio şi televiziune, măsură restrictivă care continuă până în 1992[necesită citare].
    * Din 1992 participă, în calitate de invitat, la emisiuni pe teme politice şi culturale, la Televiziunea Româna 1 (cea mai de răsunet fiind cea realizată de Mihai Tatulici, în 17 iulie 1992) şi TVR 2 (Seratele muzicale ale lui Iosif Sava, Ceaiul de la ora 5, al Marinei Almăşan), TV Antena 1 (inclusiv la Milionarii de la miezul nopţii, realizator Marius Tucă şi la emisiunea Printre rânduri, a lui Radu Herjeu), Tele 7 abc, Pro TV, Tv Sigma, Super Nova din Bucureşti, Tele + şi Cinemar Baia Mare, TV-Valcea, TV-Deva, TerraSat Craiova, Dags TV Petroşani, TV Slobozia, TV Bacău, TV Lugoj, Terra Sat Reşiţa, Cony Sat Tulcea, alte posturi locale de televiziune, la Radio România, Radio 21, Radio 2M+, Radio Total, Radio Blue Jeans Slobozia, Europa Liberă etc.
    * 27 martie 1998 - realizează Duplexul Bucureşti-Chişinau, la TVR 2
    * 21 martie 1998 - 2 aprilie 1999 - realizează, la Televiziunea Naţională Antena 1, emisiunea saptămânala de cultură, civilizaţie, eveniment şi performanţă „Schimbul de noapte - Pariul pe insomnie“ (dialoguri cu personalităţi, recitaluri de muzică de toate genurile, lansări şi relansări de talente din muzică, literatură, plastică, ştiinţă, sănătate, teatru, expoziţii de pictură, fotografie si sculptură, rubrici de cultură economică, mitologie istorică a neamului, limba română actuală, reportaje de actualitate, alte rubrici de cultură, dialog şi civilizaţie vii (49 ediţii până în 2 aprilie 1999). Din 9 aprilie 1999, emisiunea işi schimbă denumirea, respectiv „O şansă pentru fiecare“ (se difuzează vinerea, 12 ediţii, până la 25 iunie 1999) iar din 25 iulie 1999 până în 14 decembrie 1999, când are loc ultima ediţie, emisiunea se difuzează duminică noaptea, de la ora 1, în continuarea emisiunii „Meciul meciurilor“, în cadrul mega-emisiunii „O noapte cu Adrian Paunescu“.
    * 7 martie-14 decembrie 1999 - realizator al emisiunii duminicale TV Meciul Meciurilor - Fotbal Club Antena 1
    * Din 26 ianuarie 2000 - realizează, la Tele 7 abc, două noi emisiuni saptămânale: „O noapte cu Adrian Paunescu“ (talk–show, sâmbătă noaptea) şi „Cenaclul Totuşi iubirea“ (duminică seara)

Afilieri

    * Preşedinte al Fundaţiei "Iubirea"
    * Preşedinte al Fundaţiei "Constantin"

Cărţi publicate

    * Ultrasentimente (1965, poezii, debut editorial)
    * Mieii primi (1966, poezii)
    * Fântâna somnambulă (1968, poezii)
    * Cărţile poştale ale morţii (1970, proză fantastică)
    * Aventurile extraordinare ale lui Hap şi Pap (1970, literatură pentru copii, cu ilustraţii de Constanta Buzea, prima lui sotie)
    * Viata de exceptii (1971, antologie de poezii)
    * Sub semnul întrebării (1971, interviuri)
    * Istoria unei secunde (1971, poezii, trei ediţii, prima fiind arsă de cenzura de partid)
    * Lumea ca lume (1973, publicistică)
    * Repetabila povară (1974, poezii)
    * Pământul deocamdată (1976, poezii, două ediţii)
    * Poezii de până azi (1978, antologie de poezii, record mondial de tiraj pentru poezie, 155.000 exemplare, în colectia BPT, cu o prefaţă de Eugen Barbu şi o postfaţă de Şerban Cioculescu)
    * Sub semnul întrebării (1979, ediţie revăzută şi adăugită, interviuri)
    * Manifest pentru sănătatea pământului (1980, poezii)
    * Iubiţi-vă pe tunuri (1981, poezii)
    * De la Bârca la Viena şi înapoi (1981, reportaj, jurnal, cu ilustraţii de Andrei Păunescu)
    * Rezervaţia de zimbri (1982, poezii, cu ilustraţii de Ioana Păunescu)
    * Totuşi iubirea (1983, antologie de poezii)
    * Manifest pentru mileniul trei - volumul 1 (1984, antologie de poezii)
    * Manifest pentru mileniul trei - volumul 2 (1986, antologie de poezii, care conţine un capitol de poeme inedite şi unul de referinţe critice)
    * Locuri comune (1986, poezii)
    * Viaţa mea e un roman(1987, poezii)
    * Într-adevăr (1988, poezii, ilustrate de Andrei Paunescu)
    * Sunt un om liber (1989, poezii). Această carte a fost retrasă de pe piaţă, în septembrie 1989, de îndată ce a apărut şi a revenit printre cititori în martie 1990.
    * Poezii cenzurate (1990, poezii, cu ilustraţii de Andrei Păunescu, două ediţii)
    * Romaniada (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
    * Bieţi lampagii (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
    * Noaptea marii beţii (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
    * Front fără învingători (1995, poezii)
    * Infracţiunea de a fi (1996, poezii, cu o prezentare şi o bibliografie de Andrei Păunescu)
    * Tragedia naţională (1997, poezii)
    * Deromânizarea României (1998, poezii)
    * Cartea Cărţilor de Poezie (1999, integrala poeziilor apărute în volume, şi un capitol de versuri inedite. Cartea cuprinde toate cărţile de versuri publicate de Adrian Păunescu, de la debutul din 1965, până în 1999. Pe cât s-a putut, autorul a reconstituit şi a oferit variantele adevărate ale poeziilor sale, pe care, în anumite cazuri, datorită cenzurii, le-a publicat, în volumele sale, cu titluri sau versuri schimbate)

Tirajul

    * De peste 1.000.000 exemplare, este un record pentru un poet român în viaţă.

În curs de apariţie

    * Pentru orice eventualitate (antologie de poezii, Chişinău)
    * Vinovat de iubire (roman)
    * La cules de porumb (roman)
    * Scrieri alese - Publicistică
    * Scrieri alese - Proză
    * Crimă fără pedeapsă (roman)
    * Romanul vieţii mele (memorialistică)

Câteva poeme remarcabile

    * Repetabila povară (Rugă pentru părinţi)
    * Tăierea porcului
    * Analfabeţilor (text în linie in referinţa 1).
    * Iubiţi-vă pe tunuri
    * Totuşi iubirea
    * Nebun de alb
    * Umbra

Cărti de Adrian Paunescu


Cum Cumpăr Cum plătesc Livrare
0 cărţi in coş
Total : 0 RON