Alexandru T. Stamatiad (n. 1885, București - d. 1956) a fost un poet român simbolist. A colaborat la "Literatorul" și la alte reviste ale timpului. Poezia sa, puternic influențată de Alexandru Macedonski, cultivă grandilocvența, prețiozitatea, efectul sonor, exotismul („Din trâmbițe de aur”, 1910; „Mărgăritare negre”, 1918; „Pe drumul Damascului”, 1923; „Peisagii sentimentale”, 1936; „Cortegiul amintirilor”, 1942; etc.). A tradus din Charles Baudelaire, Oscar Wilde, Maurice Maeterlinck, Edgar Allan Poe, Omar Khayyam și a întocmit antologii din poezia chineză (Din flautul de jad, 1939) și japoneză (Din cântecele curtezanelor japoneze, 1942, Eșarfe de mătase, 1943), etc.