Alexandru Busuioceanu

Biografie şi Bibliografie

 -
Eseist, poet şi traducător, Alexandru Busuioceanu s-a născut la 10 ianuarie 1896, în oraşul Slatina. După absolvirea Liceului la Ploieşti urmează, în două reprize, Facultatea de Litere şi Filosofie din capitala ţării, pe care o termină în 1920.

În timpul studenţiei, împreună cu T. Vianu, M.Ralea şi T.Teodorescu-Branişte, conduce revista Lumina nouă. La sfârşitul războiului, la care a participat ca voluntar, lucrează ca redactor la Luceafărul, Lamura şi Dacia şi apoi ca profesor în învăţământul secundar la Cluj.

Este unul dintre fondatorii revistei Gândirea şi colaborator la Drum drept, Solia, Revista critică şi Universul literar.

Este preocupat de desăvârşirea pregătirii sale profesionale şi în acest sens face studii de estetică şi istoria artei la Viena şi Roma. În anul 1925, îşi trece doctoratul la Bucureşti - magna cum laude - cu teza: „Un ciclu de fresce din sec. al XVI-lea: Sant’ Urbano alla Caffarella”.

În calitate de creator, participă activ la activitatea breslei, fiind membru fondator al Asociaţiei Ziariştilor Profesionişti şi membru al Societăţii Scriitorilor Români.

Face carieră în învăţământ şi cultură, ocupând poziţia de consilier al Editurii Cultura Naţională, conferenţiar şi profesor universitar la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. Desfăşoară o activitate culturală dinamică, organizând congrese ori participând la astfel de reuniuni internaţionale mai ales în domeniul istoriei, artei, în centrele culturale europene.

El este iniţiatorul colecţiei de monografii de istoria artei, iar în calitate de consilier cultural la legaţia română din Madrid, conduce Institutul Român de Cultură din Madrid.

După stabilirea în Spania (1945), predă limba română la Universitate, este redactor la revista Insula şi se dedică, cu precădere, activităţii literare. În chip firesc, începe să publice în limba spaniolă: volumele de versuri „Poemas patéticos”; „Inominada luz”; „Proporción de vivir”.

În revistele: Destin, Îndreptar, Oriente, Secolul 20, Magazin istoric şi Luceafărul apar fragmente din studiul „Zamolxis sau mitul dacic în istoria şi legendele spaniole” ce va vedea integral lumina tiparului după moartea autorului.

Opera sa mai cuprinde prefaţe, traduceri din Tagore şi W. Whitman, studii de istoria artei adunate postum în volumul „Scrieri despre artă”. În eseistica şi critica românească rămâne prin volumele: „Figuri şi cărţi” (1922) şi „Ethos” (1941).

Alexandru Busuioceanu a aparţinut unei generaţii ce i-a numărat în rândurile ei pe Adrian Maniu, Ion Pillat şi Lucian Blaga şi rămâne o figură prestigioasă a învăţământului superior românesc. Analiştii operei sale l-au numit întâiul nostru istoric de artă în sensul tehnic al cuvântului, mai ales pentru studiile solide lui domeniul istoriei artei medievale şi renascentiste.

Eseistul este şi un promotor al valorilor artei moderne româneşti, cu o contribuţie importantă la impunerea studiului limbii şi literaturii române în universităţile din Spania.

Personalitate prestigioasă în lumea literară, artistică şi universitară madrilenă, Alexandru Busuioceanu este un personaj dorit şi căutat, solicitat şi aşteptat în cercurile elitei intelectuale şi ale oamenilor de artă spanioli, precum şi în saloanele moderne şi ale recepţiilor oficiale.

Retipărirea studiului despre Zamolxis, ca şi a „Scrierilor despre artă” a readus în actualitate unul dintre numele importante ale generaţiei româneşti interbelice.

Cărti de Alexandru Busuioceanu


Cum Cumpăr Cum plătesc Livrare
0 cărţi in coş
Total : 0 RON