Constantin Olteanu

Biografie şi Bibliografie

 -
Constantin Olteanu (n. 5 iulie 1928, comuna Vulcana-Pandele, judeţul Dâmboviţa) este un politician comunist şi general român, care a îndeplinit funcţia de ministru al apărării naţionale (1980-1985).

Biografie

Constantin Olteanu s-a născut la data de 5 iulie 1928, în comuna Vulcana-Pandele (judeţul Dâmboviţa). A absolvit Şcoala de Ofiţeri Activi de Tancuri la data de 30 decembrie 1949, cu gradul de locotenent.

A absolvit în anul 1956 cu “Diplomă de merit” Academia Militară din Bucureşti, iar în 1959 a obţinut licenţa în istorie în urma absolvirii Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. A obţinut titlul ştiinţific de doctor în ştiinţe istorice în anul 1964. Constantin Olteanu a parcurs pe rând treptele ierarhiei militare, desfăşurând o amplă activitate didactică şi de instrucţie.

În anul 1971 avea gradul de general-maior. În anii '70, generalul Olteanu s-a ocupat de epurarea armatei române de ofiţerii cu studii în URSS, indiferent dacă aceştia erau sau nu recrutaţi de către KGB. Această operaţiune sa desfăşurat treptat şi a fost un “proces delicat”, când militari cu importante funcţii de comandă şi decizie, dar cu studii la Moscova au trebuit scoşi de la comanda unităţilor combatante, fără a le provoca o reacţie de frondă, dar şi fără a irita Moscova. În anul 1979, a fost numit şef al Statului Major Central al Gărzilor Patriotice şi, în acelaşi timp, şi consilier militar al lui Nicolae Ceauşescu.

În perioada 29 martie 1980 - 16 decembrie 1985, generalul-locotenent Constantin Olteanu a îndeplinit funcţia de ministru al apărării naţionale. În acest interval, a fost avansat la gradul de general-colonel.

În anul 1985 a fost numit în funcţia de prim-secretar şi Primar General al Bucureştiului, pe care a îndeplinit-o până în 1988. Olteanu îşi aminteşte că Nicolae Ceauşescu tocmai venise dintr-o vizită în URSS, l-a chemat la el şi i-a spus: "Mergi pe linie politică, în locul lui Pană, iar în locul tău o să-l punem pe Milea".

Printre obiectivele realizate în mandatul său de primar, Olteanu menţionează modernizarea râului Dâmboviţa, continuarea lucrărilor la metrou, construcţia de locuinţe şi prelungirea Bulevardului Victoria Socialismului până la Şoseaua Mihai Bravu.

Apoi, din mai 1988 şi până în decembrie 1989, a fost secretar al CC al PCR, iniţial pentru propagandă şi presă, apoi pentru relaţii externe.

Activitatea din perioada Revoluţiei şi ulterioară

La data de 18 decembrie 1989, la ora 18.30, a sosit la Iaşi. S-a aflat în zona Moldovei în perioada 18-22 decembrie 1989.

După propriile afirmaţii, "Ca şi alţi membri ai CPEx, am fost trimis să mă ocup de problemele economice, respectiv de încheierea planului pe acel an, de aprovizionarea populaţiei, aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderilor... În subsidiar ni s-a cerut să discutăm cu factorii de conducere ai judeţelor respective şi măsurile indicate de Ceauşescu la teleconferinţa din seara zilei de 17 decembrie, pentru asigurarea liniştii şi ordinii publice. (...) Eu nu am fost trimis la Iaşi, precum şi în celelalte judeţe – Vaslui, Suceava şi Botoşani -, cu vreo împuternicire cu caracter militar, cu toate că încă eram general-colonel în activitate, deci nu aveam calitatea de a da ordine unităţilor MApN, MAI, Departamentului Securităţii Statului sau Gărzilor Patriotice."

După cum afirmă tot el, aflat în biroul primului-secretar judeţean Iaşi şi întrebat de către locotenent-colonelul Ion Cioară - şef de stat major la Divizia 10 Mecanizată „Ştefan cel Mare” din Iaşi - dacă se impune înarmarea militarilor cu muniţie de război împotriva eventualilor demonstranţilor, "am mai precizat – erau de faţă mai mulţi oameni - că dacă vor avea loc demonstraţii, cumva, strada este a lor, a demonstranţilor. „Voi nu interveniţi cu nimic, am spus. Doar dacă atacă obiectivele, dacă le incendiază, atunci e altceva.... Dar pe stradă nu aveţi ce face voi cu armele”.

La data de 22 decembrie 1989, a plecat din Iaşi şi a fost primit în garnizoana Armatei a II-a, de la Buzău. Generalul Olteanu a fost arestat şi, la 31 decembrie 1989, a fost adus cu două autoturisme de teren şi escortă la Centrul de Instrucţie al Trupelor de Geniu din Bucureşti, de pe Şoseaua Olteniţei, unitate transformată în închisoare.

La data de 11 ianuarie 1990, generalul-colonel Constantin Olteanu a fost trecut în rezervă.

A fost inculpat şi condamnat în Procesul membrilor CPEx (17 septembrie 1990 - 20 aprilie 1992). A fost acuzat în rechizitoriu că a cerut unor unităţi militare să treacă la alarmă de luptă, dar el a afirmat că nu a avut astfel de însărcinări şi că în acele zile nu a intrat în nici o unitate militară. La data de 25 martie 1991, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a pronunţat achitarea sa, care a fost atacată ulterior cu recurs extraordinar introdus de procurorul general.

După cum afirmă el, “am fost condamnat pentru ceea ce am fost, nu pentru ceea ce am făcut”.

Istoric militar

În anul 1968, Nicolae Ceauşescu a dispus reabilitarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu, dar şi a lui Ştefan Foriş, ambii victime ale luptei pentru putere din perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Constantin Olteanu, tânăr ofiţer şi istoric militar, a fost numit cu cercetarea şi clarificarea condiţiilor în care a fost asasinată la Oradea mama liderului PCR, Ştefan Foriş.

Generalul Olteanu este autorul mai multor studii şi lucrări de istorie şi teorie militară, elaborate împreună cu colective de istorici militari cum ar fi generalul Ilie Ceauşescu. Este membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România şi al Consiliului Naţional al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România. A primit Premiul Academiei Române (1976).

Actualmente este profesor universitar asociat la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti. Predă cursurile de Istoria militară a românilor în secolul XX şi Istoria celui de al doilea război mondial din 1939-1945.

Lucrări publicate

    * Asalt la redute: Eroi ai războiului pentru independenţă (Ed. Militară, 1969) - coautor
    * Patru decenii sub drapel : Generalul Alexandru Cernat (Ed. Militară, 1971)
    * 1947 : Un an de transformări revoluţionare în România (Ed. Politică, 1972)
    * Activitatea Partidului Comunist Român în armată : 1921-1944 (Ed. Militară, 1974) - coautor
    * Masele populare în războiul de independenţă (Ed. Militară, 1977)
    * Asalt la redute: Eroi ai războiului pentru independenţă (Ed. Militară, 1977) - coautor
    * Cronica participării armatei române la războiul pentru independenţă 1877-1878 (Ed. Militară, 1977) - coautor
    * Contribuţii la cercetarea conceptului de putere armată la români (Ed. Militară, 1979)
    * Apărarea naţională în concepţia Partidului Comunist Român (1982) - coautor
    * Mişcarea muncitorească, socialistă, democratică, activitatea Partidului Comunist Român şi apărarea patriei la români : Repere cronologice (1983) - coautor
    * Concepţia politico-militară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind apărarea independenţei patriei noastre socialiste (Ed. Militară, 1983) - coautor
    * Armata română în revoluţia din august 1944 (Ed. Politică, 1984)- coautor
    * Conţinutul şi trăsăturile doctrinei militare naţionale (1984)
    * Evolutia structurilor ostăşeşti la români (1986)
    * România în războiul pentru independenţă din 1877-1878 - coautor
    * Consideraţii asupra coaliţiilor politico-militare în lumina doctrinei militare naţionale
    * România în anii primului război mondial - coautor
    * Istoria patriei – nesecat izvor de dezvoltare a gândirii noastre militare
    * Geneza armatei permanente în ţara noastră
    * Principalii factori care determină capacitatea de luptă a armatei
    * Opinii în legătură cu funcţia socială a armatei române în perioada 1919-1940
    * Arta militară românească în războiul pentru independenţă 1877-1878
    * Apărarea litoralului românesc al Mării Negre – obiectiv important în cadrul apărării strategice a teritoriului României
    * Coaliţii politico-militare. Privire istorică (Ed. Fundaţiei "România de Mâine", Bucureşti, 1996)
    * Comandamentul armatei române în campania din 1877-1878 (Ed. Albatros, 1998) - coautor
    * România - o voce distinctă în Tratatul de la Varşovia: memorii 1980-1985 (Ed. ALDO, Bucureşti, 1999)
    * File din istoria Bucureştilor. Însemnările unui primar general (Ed. Aldo, 2004)
    * România şi Tratatul de la Varşovia – Istoric. Mărturii. Documente. Cronologie (Ed. Pro-Historia, Bucureşti, 2005) - coautor

Cărti de Constantin Olteanu


Cum Cumpăr Cum plătesc Livrare
0 cărţi in coş
Total : 0 RON