Ioan Pop Reteganul

Biografie şi Bibliografie

 -
Ion Pop-Reteganul (10 iunie 1853, Reteag, judeţul Bistriţa Năsăud - 3 aprilie 1905, Reteag) - prozator, publicist, folclorist şi pedagog. Părinţii, Maria (născută Săbăduş) şi Dumitru Pop, erau ţărani nevoiaşi. Pop-Reteganul începe să înveţe carte în Reteag, urmează şcoala normală din Năsăud, continuându-şi studiile la Gherla şi la Deva.

Din 1873, când este numit învăţător la Orlat, lângă Sibiu, se dedică educării şi instruirii ţăranilor, considerând că emanciparea naţională se poate înfăptui numai pe calea progresului material şi cultural. Entuziast şi energic, dornic să cunoască lucruri şi oameni noi, activează ca învăţător în sate din zonele Haţeg, Făgăraş, Lugoj, Blaj şi Năsăud, preocupat în acelaşi timp de culegerea folclorului de aici. Citea, de predilec­ţie, studii de pedagogie, folcloristică şi etnografie. Întreţinea legături cu alţi folclorişti, printre care T.T. Burada, Elena Niculiţă-Voronca, Artur Gorovei, Jan Urban Jarnik, At. M. Marienescu, G. Cătană. La sfârşitul secolului al XIX-lea numele lui Pop-Reteganul putea fi întâlnit în mai toate publicaţiile vremii.

A condus el însuşi „Cărţile săteanului român”, „Convorbiri pedagogice”, „Revista ilustrată”, „Foişoara”, „Gazeta de duminică” şi a colaborat la „Gazeta Transilvaniei”, „Telegraful român”, „Familia”, „Transilvania”, „Amicul familiei”, „Luminătoriul”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Timişana”, „Gazeta poporului”, „Fântâna Blanduziei”, „Gutinul”, „Biblioteca familiei”, „Noua revistă română”, „Luceafărul” etc. Semna şi Anibal Detunătescu, Doctor Zeno, Feciorul tatii de la noi din sat, I.P. Reteganul, Someşanul şi Stan Păţitul.

Pedagog cu vocaţie, Pop-Reteganul a susţinut ideea unui învăţământ cu finalitate practică, orientat spre agricultură şi pomicultură, în acest spirit, făcea educaţia şcolarilor şi sătenilor atât în şcoală, cât şi în afara ei. Concepţia pedagogică e ilustrată şi de producţiile literare, căci proza lui conţine, în subtext, îndemnuri moralizatoare. Povestirile şi nuvelele, scrise într-o limbă neaoşă, anticipând uneori temele lui Liviu Rebreanu (Susana cea nebună are unele analogii cu lori), sunt frânturi din viaţa sătească, cu scene de atmosferă foarte veridice. Fără a fi deplin realizate artistic, ele au cunoscut o mare circulaţie.

Articolele de istorie literară ale lui Pop-Reteganul popularizează viaţa şi opera unor autori care răspundeau ideilor sale despre rolul scriitorului: I. Barac, D. Ţichindeal, Andrei Mureşanu, V. Alecsandri, D. Bolintineanu etc. Sporadic, a publicat şi traduceri, alegând mai cu seamă povestiri cu semnificaţii etice. Ca folclorist, are în vedere diversele perspective din care poate fi studiată creaţia populară: estetică, psihologică, socială, lingvistică etc. El a fost un adept al ideii circulaţiei şi a contaminării unor motive folclorice în aria universală.

Cu o informaţie temeinică şi cu o bogată activitate de culegător, a formulat şi principii cu privire la metoda de adunare şi publicare a folclorului: Programa pentru adunarea materialului literaturii poporale şi Despre modul de a aduna materialul literaturii populare. Cerea redarea exactă a versurilor, iar în privinţa prozei folclorice recomanda păstrarea nealterată a fondului, recunoscând că fiecare povestitor creează o nouă variantă. Intenţionând să alcătuiască un corpus de folclor, ca oglindă a vieţii poporului, a strâns basme, legende, cântece, balade, colinde, bocete, oraţii de nuntă, obiceiuri etc.

Poveşti ardeleneşti culese din gura poporului (I-V, 1888), cea mai cunoscută din colecţiile sale, apreciată de B.P. Hasdeu pentru autenticitate, cuprinde basme din toată Transilvania. Dintre basmele publicate în secolul al XIX-lea, cele culese de Pop-Reteganul se pare că se situează cel mai aproape de sursa populară. Unele, dezvoltate pe motive universale (reînvierea prin găsirea inimii, eroul care salvează luna şi soarele etc.), pot fi alăturate celor mai bune poveşti ale altor popoare. Culoarea locală apare foarte preg­nant din obiceiuri, onomastică, localizări şi grai. Culegerile de versuri realizate de folclorist cuprind multe texte inedite, rămase, în parte, în manuscris.

În prefaţa la Trandafiri şi viorele (1884) face o clasificare a versurilor folclorice în cântece bătrâneşti, voiniceşti, ostăşeşti, de bucurie, de dragoste, de jale, de dor, de urât, satirice, de nuntă şi chiuituri. Din acelaşi volum reţin atenţia cântecele de cătănie, o frumoasă variantă a motivului „amărâtă turturea”, „cântecele găinii” din ceremonialul nunţii, precum şi colindele cu destinaţie specială (după ocupaţie, vârstă, sex). Despre haiducul Pintea Viteazul a alcătuit o culegere de „tradiţii, legende, schiţe istorice” şi un studiu. Pop-Reteganul a îmbinat preocupările folcloristice cu cele de etnografie, descriind portul şi diverse obiceiuri, în repetate rânduri solicitând informaţii prin apelurile şi chestionarele pe care le lansa.

Opera literară

• Rusalin a lui Dămian, Braşov, 1881;
• Stan Bolovan, Braşov, 1886;
• Ţiganii, Blaj, 1886;
• Isteaţă şi pace!, Braşov, 1887;
• Norocul şi mintea, Braşov, 1887;
• Leonat cel tânăr, Gherla, 1893;
• Novele şi schiţe, I-II, Gherla, 1898-1899;
• Povestiri din viaţa ţăranilor români, I-II, Sibiu, 1900-1901;
• Novele, Bucureşti, 1901;
• Povestiri, prefaţă de Octavian Goga, Sibiu, 1908;
• Lucă - minte slabă şi alte povestiri pentru popor, Sibiu, 1925;
• Stan Bolovan şi alte povestiri ardeleneşti, Sibiu, 1929;
• Copiii Ursuţului şi alte povestiri pentru popor, prefaţă de Horia Petra-Petrescu, Sibiu, 1931;
• Dascălul Ioniţă, Sibiu, 1932;
• Odinioară şi acum. Amintiri din copilărie, prefaţă de Horia Petra-Petrescu, Sibiu, 1933;
• Amintirile unui şcolar de altădată, ediţie îngrijită şi introducere de Ion Apostol Popescu şi Serafim Duicu, Bucureşti, 1969.

Culegeri

• Pagul ciobanului Todor, Braşov, 1881;
• Trandafiri şi viorele, Gherla, 1884;
• Chiuituri de care strigă feciorii la joc, Gherla, 1887;
• Poveşti ardeleneşti culese din gura poporului, I-V, prefaţă de Alexiu Viciu, Braşov, 1888; ediţie îngrijită de Vasile Netea, Bucureşti, 1943; ediţia Bucureşti, 1957;
• Cine nu ştie striga cetească cartea asta, adecă Chiuituri de care strigă feciorii în joc, Gherla, 1891;
• Starostele sau Datini de la nunţile românilor ardeleni, Gherla, 1891;
• Poveşti din popor, prefaţă de Zaharia Boiu, Sibiu, 1895;
• Bocete adecă Cântări la morţi, Gherla, 1897;
• Opşaguri cât cioplite, cât pilite şi la lume împărţite, Gherla, 1897;
• Pintea Viteazul. Tradiţii, legende şi schiţe istorice, Braşov, [1898];
• Românul în sat şi la oaste apreţiat din cântecele lui poporale, Gherla, 1899;
• 125 chiuituri de care strigă feciorii în joc, Gherla; Poezii poporale. Cântece bătrâneşti, Sibiu, 1900;
• Zidirea lumei. Adam şi Eva. Originea sfintei cruci şi cele 12 Vineri după tradiţii poporale şi manuscrise vechi, Gherla, 1901;
• De la moară. Poveşti şi snoave, I-II, Budapesta, 1903;
• Povestiri din viaţa ţăranilor, Sibiu, 1911;
• 1.000 doine, strigături şi chiuituri ce se obişnuiesc la jocurile şi petrecerile noastre poporale, ediţia IV, Braşov, 1923;
• Din Ţara Haţegului. Povestiri, Sibiu, 1930;
• Munţi, animale şi pământ, Sibiu, 1935;
• Legende, povestiri şi obiceiuri româneşti, ediţie îngrijită şi prefaţă de Vasile Netea, Bucureşti, 1943;
• Crâncu, vânătorul codrului, Bucureşti, 1963;
• Crăiasa zânelor. Poveşti ardeleneşti, ediţie îngrijită şi prefaţă de Vasile Netea, Bucureşti, 1970;
• De n-ar fi poveştile, ediţie îngrijită de N. Nistor şi I. Drăgoiescu, prefaţă de Vasile Rusu, Sibiu, 1971;
• Poveşti populare, ediţie îngrijită de Doina David, Timişoara, 1989.

Antologii

• Inimioara adecă Floarea poeziei naţionale, Sibiu, 1885;
• Buchetul. Culegere de cântece, Gherla, 1894;
• Prietinul săteanului român, Gherla, 1895

Manuscrise

• Balade, cântece, doine, chiuituri, datini şi folclor al obiceiurilor, Biblioteca Academiei Române, manuscris 4.524-4.544;
• Balade, cântece, strigături, descântece, Arhivele Statului - judeţul Sibiu, manuscris var. I 220, manuscris var. I 221 manuscris var. I 223; manuscris var. I 343, manuscris var. I 363.

Traduceri

• Jokai Mor, O noapte de bal, 1892; Crimă e sărutarea, 1900; Fii binecuvântată. Legendă idică, 1894;
• W. Hauff, Povestea ca almanah, 1900;
• Mark Twain, Din cancelaria unui advocat, 1901;
• H. Chr. Andersen, Ce mi-a povestii luna, 1902;
• Jules Renard, Murul, 1903.
 

Cărti de Ioan Pop Reteganul


Cum Cumpăr Cum plătesc Livrare
0 cărţi in coş
Total : 0 RON