Ion Mihai Pacepa

Biografie şi Bibliografie

 -
Ion Mihai Pacepa (n. 28 octombrie 1928, Bucureşti) a fost şef adjunct al Departamentului de Informaţii Externe (spionaj) a României comuniste şi consilier personal al preşedintelui Nicolae Ceauşescu. În anul 1978 el a cerut azil politic în Statele Unite, unde a lucrat pentru comunitatea de informaţii a SUA în diferite operaţii împotriva fostului bloc sovietic. Guvernul american a descris activitatea lui Pacepa ca "o importantă şi unică contribuţie adusă Statelor Unite", Pacepa este cetăţean american şi acum trăieşte în SUA.

Concluzia raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (pagina 628), aprobat de Preşedintele României şi publicat la 18 decembrie 2006, subliniază “rolul excepţional jucat în demascarea naturii criminale a regimului şi a Securităţii" de generalul Pacepa. Potrivit acestui raport, el "a contribuit la degradarea dramatică a imaginii lui Ceauşescu". Informaţiile oferite de Pacepa au fost de asemenea un important revelator al caracterului criminal al dictaturii în influente cercuri politice şi de media din Vest. Securitatea şi moştenitorii săi nu i-au iertat vreodată lui I. M. Pacepa ceea ce ei consideră a fi fost o „trădare”.

Biografie

Pacepa şi-a făcut studiile la Facultatea de Chimie Industrială din Bucureşti, dar a fost încadrat în Securitate (Direcţia a II-a de Contrainformaţii Economice) cu câteva luni înainte de absolvire. El şi-a luat diploma de inginer patru ani mai târziu.

Între 1956 şi 1960 a fost şef adjunct al Misiunii Române în RFG şi şef al rezidenţei de spionaj a României din acea ţară. În aprilie 1966, colonelul Pacepa este numit în funcţia de adjunct al şefului Direcţiei de Informaţii Externe (DIE), deţinând această funcţie până în aprilie 1972. Este avansat apoi la gradul de general maior (1967).

În perioada 19 aprilie 1972 - 24 iulie 1978, Pacepa a fost consilierul lui Ceauşescu pentru securitate naţională şi dezvoltare tehnologică, prim-adjunct al şefului Departamentului de Informaţii Externe (DIE) şi secretar de stat la Consiliul Securităţii Statului (în cadrul Ministerului de Interne). Ulterior promovării sale în funcţia de secretar de stat, a fost avansat la gradul de general locotenent (19 august 1974).

În iulie 1978, Pacepa a fost trimis de Ceauşescu în RFG pentru a transmite un mesaj secret Cancelarului german Helmut Schmidt, şi acolo a cerut azil politic în SUA prin intermediul ambasadei americane din Bonn. Cererea sa de azil a fost aprobată de preşedintele Jimmy Carter. La 28 iulie 1978 generalul Pacepa a fost transportat în secret cu un avion militar american la aeroportul prezidenţial de la Andrews Air Force Base de lângă Washington, D.C..

În septembrie 1978, regimul comunist al lui Nicolae Ceauşescu i-a dat doua condamnare la moarte, în contumacie, pentru crimă de înaltă trădare şi a pus un premiu de două milioane de dolari pe capul său. Yasser Arafat şi Muamar al-Gaddafi au pus, de asemenea, câte un premiu de un milion de dolari pentru asasinarea generalului în SUA. În anii 1980, Securitatea a oferit teroristului Carlos Ilici Ramirez, zis Şacalul, un milion de dolari pentru a-l omorî pe general în SUA. Şacalul nu l-a putut însă identifica pe Pacepa, dar la 21 februarie 1980 el a aruncat în aer o parte a sediului postului de radio Europa Liberă din München, care transmitea dezvăluirile generalului.

În 1987 Pacepa a publicat Red Horizons: Chronicles of a Communist Spy Chief, prima carte occidentală care a dezvăluit viaţa deşănţată de la curtea unui dictator comunist. Red Horizons a fost tradusă în româneşte ca: Orizonturi roşii: Cronicile unui spion comunist, si a fost publicată în SUA de unde a fost trimisă ilegal în Romania. Cartea a fost, de asemenea, tradusă în limba maghiară, şi în 1988 ea a fost publicată clandestin la Budapesta într-o ediţie de buzunar--similară cu cea a cărţilor lul Mao Tse-Dun. În 1988, şi apoi în 1989, Red Horizons a fost serializată la Europa Liberă. Potrivit martorilor oculari, străzile Bucureştiului erau goale în timpul acestor emisiuni.

La 25 decembrie 1989, Ceauşescu a fost condamnat la moarte în cadrul unui proces în care acuzaţiile împotriva sa au provenit, aproape cuvânt-cu-cuvânt, din Red Horizons. A doua zi, noul ziar guvernamental Adevărul, care înlocuise Scânteia, a început să serializeze Red Horizons cu menţiunea că ea "a jucat un rol incontestabil in răsturnarea lui Ceauşescu" (potrivit textului de pe coperta celei de a doua ediţii a cărţii, apărută în 1990). Ulterior, Red Horizons a fost republicată în 27 de ţări.

În 1993, Pacepa a publicat Moştenirea Kremlinului (Bucureşti, Editura Venus), în care a documentat continuitatea în România a poliţiei politice de tip comunist. În 1999 el a publicat trilogia Cartea Neagră a Securităţii (Bucuresti, editura Omega-Ziua), care a devenit best-seller în România. [necesită citare]

La 7 iulie 1999 Curtea Supremă a României a emis Decizia No. 41/1999 prin care a anulat condamnările la moarte date lui Pacepa, a ordonat repunerea sa în gradul de general şi restituirea bunurilor ce i-au fost confiscate de Securitate. Guvernul român, care era încă plin cu foşti securisti "trădaţi" de Pacepa[necesită citare], a refuzat însă să aplice Decizia Curţii Supreme. Acest refuz a declanşat o serie de articole publicate în presa occidentală, care au documentat că România nu devenise încă stat de drept. În decembrie 2004, guvernul român i-a reacordat tacit gradul de general.

În prezent Pacepa scrie la diverse ziare şi reviste americane, precum The Wall Street Journal, National Review şi The Washington Times.

Cărţi
 
Red Horizons: Chronicles of a Communist Spy Chief, 1987. ISBN 0-89526-570-2
Red Horizons: the 2nd Book. The True Story of Nicolae and Elena Ceauşescus' Crimes, Lifestyle, and Corruption 1990. ISBN 0-89526-746-2
The Kremlin Legacy, 1993
The Black Book of the Securitate, a trilogy, 1999

Cărti de Ion Mihai Pacepa


Cum Cumpăr Cum plătesc Livrare
0 cărţi in coş
Total : 0 RON