Ion Milos

Biografie şi Bibliografie

 -
Ion Miloş (16 februarie 1930, Sutjeska, Serbia) este un poet şi traducător. Este fiul Liviei şi al lui Iosif Milos, ţărani. Face şcoala primară în satul natal, apoi Liceul Român din Vârşeţ (1942-1950). Se înscrie la Facultatea de Filosofie din Belgrad, pe care o va absolvi în 1955, cu teza de licenţă Estetica iraţională a suprarealismului. Debutează editorial în 1953, publicând un volum de versuri în limba română, Muguri, după ce se remarcase în cenaclul liceului şi în câteva cercuri studenţeşti.

După studii filologice la Paris (1955-1956), se întoarce la Belgrad, unde intră în gazetărie (1956-1959) şi începe să traducă din literatura franceză. Din nou la Paris, urmează, între 1960 şi 1963, cursurile Facultăţii de Litere de la Sorbona, luându-şi a doua licenţă. În 1963 şi 1964 este student la Ecole des Hautes Etudes. Se căsătoreşte cu o suedeză, pe care o urmează în ţara ei de baştină, unde va preda franceza, româna, sârba, croata şi suedeza pentru străini. În 1968 vizitează pentru prima dată România, participând la un Congres Internaţional de Romanistică. Între 1973 şi 1980 este redactor al revistei „Candela", publicaţie lunară de cultură şi spiritualitate românească editată la Stockholm.

Începând din 1970 organizează în Suedia expoziţii de artă plastică şi de carte, iniţiază turnee ale unor trupe de teatru, formaţiuni corale şi de dansuri populare, promovând cultura din România. A participat, de asemenea, frecvent la acţiuni culturale în România, iar după 1989 a fost prezent la ediţiile Festivalului „Lucian Blaga" de la Cluj Napoca şi Alba Iulia. Publică în limbile română, sârbă şi suedeză, la Bucureşti, Cluj Napoca, Iaşi, Timişoara sau la Stockholm. Este laureat al Premiului Academiei Suedeze pentru activitatea de scriitor şi traducător (1998), al Premiului „Mihai Eminescu" al Academiei Române pentru poezie (2000), al mai multor premii ale Uniunii Scriitorilor din România şi ale Asociaţiei Scriitorilor din Suedia şi al Premiului „Peniţa de aur" de la Struga (Macedonia) pentru traduceri (1990 şi 1998).

Pe lângă opera poetică, Miloş are o bogată activitate de traducător din română, franceză, sârbă, croată, macedoneană, slovenă etc., în suedeză şi invers. Astfel, din suedeză a tradus în sârbă, croată din operele unor Artur Lundkvist, Lars Gustaf sson, Maria Wine, Lasse Soderberg, iar în limba română, din Torgny Lindgren, Merabs Skonhet etc. Transpune din română în suedeză din Mihai Eminescu, Lucian Blaga, G. Bacovia, Emil Cioran, Geo Bogza, Mircea Dinescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Anghel Dumbrăveanu, Grete Tartler, D.R. Popescu. A mai tradus poeme de George Coşbuc, Tudor Arghezi, Ştefan Aug. Doinaş, Gellu Naum, Ioan Alexandru, Dan Deşliu, Ion Gheorghe etc., precum şi povestiri, nuvele sau fragmente de roman de Ion Creangă, Urmuz, Mircea Eliade, Marin Preda, Eugen Barbu, Gabriela Adameşteanu, Ion Băieşu, Ştefan Agopian, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Fănuş Neagu, Sorin Titel, Maria-Luiza Cristescu, Radu Cosaşu, Mircea Ciobanu etc.

Poezia lui Miloş e una dramatică, cuvintele ţâşnind ca un acut rechizitoriu, ca un ţipăt, nu atât din deznădejde şi singurătate, cât din durerea neputinţei de a învinge izolarea la care îl obligă o lume ce uită mereu de oameni. Poetul îşi caută continuu identitatea, rostul între semeni şi mai ales calea ce duce la adevăr într-o atmosferă de incertitudine („Poeţii caută drumul cu băţul"). Starea lui firească este cea de însingurare („Mă retrag pe furiş în mine"), într-un pustiu ce îi poate paraliza existenţa.

Dar poetul este, structural, un spirit robust, angajat în bătălii esenţiale cu viaţa, cu propriul destin, iar filosofia disperării este pentru el mai curând un spaţiu în care plonjează polemic, refuzând căderea. Verbul are gravitatea meditaţiei morale, în timp ce concizia exprimării aforistice percutante dă forţă expresiei poetice. Atitudinea tranşantă, dincolo de sentimente partizane, exprimă credinţa în om, poetul devenind un simbol al speranţei, în cosmice reverberări. Lirica erotică a lui Miloş este marcată de semnul îngheţului din sufletele trădate, ceea ce îndrumă spre o altfel de iubire, esenţializată, îndumnezeită prin puritatea jertfei.

Opera

• Muguri, Vîrşeţ, 1953;
• Eterna auroră, Bucureşti, 1977;
• Seme (Seminţe), Stockholm, 1978;
• Tauri şi melci, Cluj Napoca, 1982;
• Nunţi boreale, Bucureşti, 1984;
• Raze şi fulgi, Stockholm, 1985;
• Vreme umedă, Stockholm, 1985;
• Invitaţie la o masă de ave, Cluj Napoca, 1985;
• Ouă căzute din cuib, Stockholm, 1985;
• Od danas do sutra (De azi pe mâine), traducere de Florica Ştefan Kusevac, 1986;
• En drommare med oppna ogon (Un visător cu ochii deschişi), Stockholm, 1986;
• Pa fyra sprak (În patru limbi), Stockholm, 1990;
• Amurgul frunzelor, Cluj Napoca, 1993;
• Vad tanker Gud pa i detta dgonblick (Ce crede Dumnezeu acum), Stockholm, 1993;
• Iubirea şi alte iubiri, Iaşi, 1993;
• Rădăcinile focului, prefaţă de Cornel Ungureanu, Novi Sad, 1994;
• Pod suntem (Sub soare), Belgrad, 1994;
• Ovidije na ledenom bregu (Ovidiu pe gheţar), Bucureşti, 1994;
• Aren (Anii), Stockholm, 1995;
• Imagini de rouă, Cluj Napoca, 1998;
• Cerul iubirii, Timişoara, 1998;
• Nemărginiri, Iaşi, 1998;
• Cerul de sub ierburi, Bucureşti, 1998;
• Născut în trei ţări, Timişoara, 1999
• Sufletul şi Nordul, prefaţă de Constantin Dram, Timişoara, 1999;
• În mâini sigure - In Secure Hands, ediţie bilingvă, Oradea, 1999;
• Între noi, vorbele, Craiova, 2002.

Traduceri

• Eugen Jebeleanu, Hannibal, Bucureşti, 1981, Sol av sno (Soare de zăpadă), Bucureşti, 1987;
• Kyssens Port (Poarta sărutului), Eslov, 1987;
• E.M. Cioran, Bitterhetens syllogismer (Silogismele amărăciunii), Stockholm, 1989, Historia och utopi (Istorie şi utopie), Stockholm, 1992;
• Mihai Eminescu, Over hojderna (Peste vârfuri), Stockholm, 1989;
• Nio rumanska poeter (Nouă poeţi români), Stockholm, 1989;
• Geo Bogza, Det symfoniska tradet (Copacul simfonic), Stockholm, 1990;
• Marin Sorescu, Odet och alfabet (Destinul şi alfabetul), Stockholm, 1990, Tre boker (Trei cărţi), Stockholm, 1995;
• Ana Blandiana, En Kyrkaful avfjârilar (O biserică plină de fluturi), Stockholm, 1990, Ofullboardad helhet (Întregul neisprăvit), Stehag, 1997;
• Mircea Dinescu, Hur infodingarna i reservatet forlorade ratten alt resa (Cum şi-au pierdut indigenii din rezervaţie dreptul de a călători), Stockholm, 1990;
• Torgny Lindgren, Frumoasa Merab, Cluj Napoca, 1993 (în colaborare cu Corina Mărgineanu);
• G. Bacovia, Sanger i blygri tid (Cântecele timpului plumburiu), Eslov, 1995;
• Lucian Blaga, Somnlos vind (Vânt fără somn), Eslov, 1995;
• Anghel Dumbră-veanu, Trastens sang (Cântecul mierlei), Eslov, 1995;
• Grete Tartler, Med fyra vingar (Cu patru aripi), Eslov, 1995;
• Vid tytnadens bord (Panorama poeţilor români din lumea întreagă - „La masa tăcerii"), Stockholm, 1998;
• Augustin Buzura, Askans vug (Drumul cenuşii), Stehag, 2002.
 
 

Cărti de Ion Milos


Cum Cumpăr Cum plătesc Livrare
0 cărţi in coş
Total : 0 RON