Nae Antonescu

Biografie şi Bibliografie

 -
Nae Antonescu

Născut la 18 decembrie 1921 în localitatea Terebeşti, judeţul Satu Mare, Nae Antonescu a urmat Şcoala normală din Oradea, continuată, în timpul refugiului, la Bucureşti, Facultatea de Filozofie şi Litere din Cluj şi Academia de Înalte Studii Economice din Bucureşti. După absolvirea Facultăţii de Litere, a lucrat o perioadă în redacţia săptămânalului „Dreptatea ţăranilor”, ce apărea la Bucureşti, activitate ce îl va costa, după 1944, o detenţie, fiind acuzat de „activitate politică naţional-ţărănistă”. După război s-a reîntors în Terebeşti pentru a-şi îndeplini apostolatul de dascăl în satul natal, ca profesor de limba şi literatura română. Cu mici întreruperi, şcoala din sat îi va fi locul de muncă până la retragerea la pensie.

          Încă din timpul studenţiei a colaborat cu articole şi cronici literare la diverse publicaţii. A debutat publicistic în ziarul „Ogorul sătmărean” (1940). Editorial, debutul s-a produs mult mai târziu cu volumul Scriitori uitaţi (1980). Întârzierea s-a datorat şi presiunilor politice la care a fost supus de către regimul comunist pentru orientările sale politice „ţărăniste” şi cele confesionale, greco-catolice, ceea ce i-a atras interzicerea de a semna aproape două decenii (1946-1961).

          După 1961, Nae Antonescu s-a impus în viaţa literară prin studiile sale de istorie literară şi amplele cercetări asupra presei, numele lui fiind întâlnit de atunci în cele mai diverse reviste literare din ţară: „Tribuna”, „Steaua”, „Familia”, „Viaţa Românească”, „Convorbiri Literare”, „Limbă şi Literatură”, „Poesis”, „Nord Literar” etc. O bună parte din aceste contribuţii se regăsesc în volumele publicate: Scriitori uitaţi (Editura Dacia, 1980), Reviste literare conduse de Liviu Rebreanu (Editura Minerva, 1985), Revista „Jurnalul Literar” (Editura Timpul, 1999), Reviste literare interbelice (Editura Dacia, 2001), Scriitori şi reviste literare din perioada interbelică (Editura Convorbiri Literare, 2001), Reviste din Transilvania (Editura Biblioteca Familia din Oradea).

          Paralele cu activitatea publicistică, Nae Antonescu a desfăşurat o bogată muncă de îndrumare a tinerelor talente în cadrul cenaclului literar „Liviu Rebreanu” din Satu Mare, al cărui mentor şi îndrumător a fost. S-a numărat printre iniţiatorii unor publicaţii locale şi a fost un colaborator statornic al acestora, a coordonat, ani la rând (în perioada în care a fost director al Casei Corpului Didactic din Satu Mare), publicaţia cu caracter didactic „Şcoala Sătmăreană”.

          Cercetarea unor aspecte de istorie literară mai puţin cunoscute a constituit una din preocupările lui Nae Antonescu. În volumul Scriitori uitaţi, criticul readuce în atenţie un număr de scriitori care pe nedrept au fost lăsaţi uitării, între aceştia numărându-se şi nume cu o operă bine conturată, precum Ion Şiugariu sau Octav Şuluţiu ş.a.

          Studiul presei literare a ocupat un loc aparte în preocupările lui Nae Antonescu, marcându-i viaţa, aşa cum avea să mărturisească: „De când mă ştiu am tot citit reviste, am îmbătrânit alături de filele lor îngălbenite de vreme şi, la cei optzeci de ani ai mei, am strâns o bogată recoltă de patru sute douăzeci şi şapte de articole şi studii, publicate în diverse reviste din ţară” (Nae Antonescu, Reviste literare interbelice, p. 5). La această recoltă se alătură peste 200 de titluri de reviste despre care a scris, de la publicaţii obscure la marile reviste de cultură. Pentru fiecare revistă studiată, criticul şi-a stabilit un model propriu de cercetare în care a urmărit condiţiile care au favorizat apariţia publicaţiei respective, organizarea redacţională, periodicitatea, ideologia estetică, colaboratorii, contribuţia revistei cercetate la promovarea literaturii etc. În funcţie de aceste repere a stabilit, pentru fiecare caz în parte, modalităţile de studiu şi de abordare, unele rezumându-se la simple fişe biobibliografice, altele beneficiind de o abordare monografică, aşa cum s-a întâmplat în cazul revistei „Jurnalul Literar”.

          Însumate, cercetările lui Nae Antonescu constituie baza unor contribuţii importante la „o necesară istorie a presei literare româneşti”, pentru care regretatul critic a militat mereu.

          Caracteristica generală a cercetărilor lui Nae Antonescu este acribia, exactitatea datelor prelucrate, detalierea până la cele mai neînsemnate amănunte ale elementelor de ordin biobibliografic încorporate în structura studiilor sale. Prin conţinutul lor, prin aparatul critic pe care îl conţin, indicii bibliografici de titluri şi de autori, datele de ordin redacţional etc. studiile lui Nae Antonescu au un pronunţat caracter de instrumente de lucru şi de informare.

Cărti de Nae Antonescu


Cum Cumpăr Cum plătesc Livrare
0 cărţi in coş
Total : 0 RON