Nicolae Damian

Biografie şi Bibliografie

 -
Nicolae Damian (16 octombrie 1939, Sângătin, judeţul Sibiu - 19 octombrie 1998) este un prozator. Este fiul Mariei şi al lui Nicolae Damian. Şcoala primară (1946-1952) şi liceul (1953-1956) le-a făcut la Bucureşti, unde va urma şi Facultatea de Medicină, absolvită în 1962. Damian activează un timp ca medic psihiatru, apoi, din 1965, este cadru didactic la Institutul Medico-Farmaceutic din Bucureşti. A debutat cu proză în 1965, în „Tribuna".

Volumul de povestiri cu care tânărul medic debuta în 1969, Dimineţile bătrâne, prefigura, ca manieră şi tematică, coordonatele universului investigat ulterior. Adept al tehnicii narative moderne, prozatorul abandonează aspiraţia „totalităţii" spre a surprinde doar zbaterea individului în limitarea eului. Mai mult, obsesia autorului este de a releva momentul unic când normalul încalcă tărâmul patologicului. Subiectul nuvelelor îl constituie tocmai înfruntarea dintre echilibrul, armonia spiritului uman şi tenebrele halucinante ale subconştientului necenzurat, care, distrugând luciditatea, creează situaţii monstruoase de dedublare a personalităţii (Dimineţile bătrâne) sau, dimpotrivă, de supunere inconştientă la un numitor comun (Ionathan şi Onofrei).

În volumul următor, Fete şi băieţi (1971), Damian propune o viziune inedită asupra relaţiilor familiale, şi anume o perspectivă răsturnată a raporturilor dintre membrii acestei celule sociale. Astfel, universul cotidian este violentat de poznele părinţilor şi bunicilor, iar copiii, fiinţe ce deţin secretul înţelepciunii totale, stăvilesc cu greu excesele prea vene­rabililor înaintaşi.

Dar virtualităţile, anunţate şi finalizate parţial în nuvele, îşi găsesc realizarea în romanul Pribegi, noi visam (1973). Fidel aceluiaşi crez al prozei discontinue, aspirând la autenticitatea maximă ce nu poate fi obţinută cu mijloacele „literaturizante" ale prozei tradiţionale, autorul încearcă aici sondarea unui sentiment, în genere, penibil: gelozia. Asemănă­toare până la un punct, aşa cum s-a remarcat, cu romanele lui Camil Petrescu şi Anton Holban, această carte descrie drama morală a sculptorului Emil, care, pornind de la premise false în privinţa femeii iubite, suferă că acestea nu se confirmă. Într-o perpetuă stare de suspiciune, el îşi inventează argumente pentru a-şi întreţine gelozia, dar faptele, puţine câte sunt, par a contrazice sau în orice caz a diminua dimensiunea haluci­nantă pe care el le-o dă, astfel încât impresia ultimă este că eroul se lasă sedus de propriile-i prezumţii, neîncurajate de existenţa reală.

Romanul Vara (1976), secvenţă a unui ciclu intitulat Viaţa lui Martin, sondează aceleaşi sentimente: sus­piciunea, neîncrederea, extinse acum la scara relaţiilor sociale. Concepută ca o „anchetă psihiatrică" a cazului doctorului Martin pentru scurt timp pacient al unui sanatoriu de boli nervoase), cartea este biografia sui-generis a acestui personaj incert, ambiguu, care, în conflict cu superiorul său ierarhic, nu are forţa de a i se împotrivi făţiş, complăcându-se într-o rece expectativă. „Realismul privirii" (născută Manolescu), decuparea amănuntelor aparent nesemnificative, dar care, prin acumulare, declanşează criza, conferă romanelor lui Damian veridicitate artistică, atestându-le capacitatea de a surprinde încleştarea dintre stihiile interioare ale subconştientului şi datele existenţei obiective. Macul galben (1980) şi Cu drag, pentru Monica (1991), culegere de nuvele pentru copii, se integrează parţial uni­versului prozei sale.

Opera

• Dimineţile bătrâne, Bucureşti, 1969;
• Fete şi băieţi, Bucureşti, 1971;
• Pribegi, noi visam, Bucureşti, 1973;
• Vara, Bucureşti, 1976;
• Macul galben, Bucureşti, 1980;
• Cu drag, pentru Monica, Bucureşti, 1991.
 

Cărti de Nicolae Damian


Cum Cumpăr Cum plătesc Livrare
0 cărţi in coş
Total : 0 RON