Nicolae Pauleti

Biografie şi Bibliografie

 -
Nicolae Pauleti (circa 1816, Roşia de Secaş, judeţul Alba - 1 august 1848, Făget, judeţul Alba) este un poet, traducător şi culegător de folclor. Fiu de ţărani, Pauleti a crescut în casa unchiului său, Vasile Pauleti, preot al satului şi protopop districtual, care i-a supravegheat îndeaproape instruirea. De aici şi părerea că Pauleti descindea dintr-o familie de preoţi. A făcut liceul la Blaj (1833-1837). După primii 2 ani de liceu a urmat şi cursuri de filosofie. Perioada studenţiei la Academia Teologică din Blaj (1837-1841) coincide cu activitatea de redactor la revista manuscris „Aurora" (1838-1840) şi cu preocupările de folclor, care datează din 1838, când a cules din satul natal peste 300 de cântece şi strigături. Astfel, apelul pentru adunarea literaturii populare difuzat de G. Bariţiu prin „Foaie literară" îl găseşte în plină activitate. Se pare că Pauleti nu s-a îndreptat spre creaţia populară din proprie iniţiativă, ci la îndemnul lui Timotei Cipariu, ulterior abandonând însă definitiv aceste preocupări. După ce termină studiile teologice, se căsătoreşte cu fiica preotului Simion Pop din Făget, sat în care va preoţi până la sfârşitul vieţii.

Debutând cu versuri în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură" (1839), Pauleti scrie mai multe poezii, alcătuieşte o amplă antologie poetică, cercetează notele despre prozodie ale lui Gh. Săulescu, încercând la rându-i, fără succes, să elaboreze un tratat de poetică românească (Anotaţii scoase din prozodia limbii româneşti), şi face câteva traduceri în versuri (din Schiller etc.). În timpul vieţii i s-a tipărit în volum doar o odă închinată episcopului greco-catolic al Făgăraşului, cu prilejul zilei onomastice. Celelalte versuri, cu destule stângăcii, nu au valoare deosebită. Ambiţios, autorul a ţinut să le adune, în 1840, într-un volum, rămas în manuscris: A poeziilor de Nicolae Paulethy. Bun cunoscător al limbilor latină şi greacă, Pauleti încearcă să transpună mai multe lucrări printre care şi opera lui Ovidiu. În întregime tălmăceşte doar Antia şi Avrocom, romanul lui Xenofon, lăsând în manuscris o versiune a acestei cărţi.

Punctul de rezistenţă al activităţii lui rămâne culegerea de folclor Cântări şi strigături româneşti de cari cântă fetele şi ficiorii jucând, a cărei valoare documentară este de netăgăduit. Manuscrisul, trimis în 1839 lui G. Bariţiu pentru a fi publicat în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură", nu s-a tipărit în timpul vieţii culegătorului. Importanţa acestei colecţii, în care sunt cuprinse cântece şi strigături notate la petreceri, sporeşte prin auten­ticitatea pieselor şi prin transcrierea în dialect a textelor. Culegerea, una dintre cele mai valoroase din prima jumătate a secolului al XIX-lea - editată în 1927 de Al. Lupeanu-Melin cu o serie de erori - avea să beneficieze de o extrem de riguroasă versiune ştiinţifică, realizată în anul 1962 de Ion Muşlea.

Opera

• Pandorie Mărimii Sale Pre-Luminatului... domnului Ioan de Lemeni... Episcopul CC al Făgăraşului, Blaj, 1848;
• Scrieri, ediţie îngrijită şi prefaţă de Ioan Chindriş, Bucureşti, 1980.

Culegeri

• De pe Secaş. Cântece şi strigături româneşti de cari cântă fetele şi ficiorii şi strigă la joc, ediţie îngrijită de Al. Lupeanu-Melin, Blaj, 1927; ediţia (Cântări şi strigături româneşti de cari cântă fetele şi ficiorii jucând), ediţie îngrijită şi introducere de Ion Muşlea, Bucureşti, 1962.
 

Cărti de Nicolae Pauleti


Cum Cumpăr Cum plătesc Livrare
0 cărţi in coş
Total : 0 RON