Octav Dessila

Octav Dessila (n. 1895, București - d. 29 iulie 1976) a fost un scriitor român.

A fost ofițer de carieră, ofițer de cavalerie, din promoția 1915 a școlii militare Dealul, supranumit eroul de la Oituz, deoarece în seara de 29 iulie 1917, împreună cu Marcel M. Olteanu – tot ofițer de cavalerie, au stopat înaintarea nemților în poarta Oituzului.

După primul război mondial a deținut funcții importante. A fost atașat militar la Legația Română din Viena și șef de cabinet la Președinția Consiliului de Miniștri.

Octav Dessila a debutat in literatură în anul 1927 cu romanul Dragomir Valahul.

În 1935 a obținut Premiul Societății Scriitorilor Români, iar în 1936 Premiul Al. Brătescu-Voinești al Academiei Române.

La Teatrul Național din Iași i s-a jucat piesa "Un om care dă palme vieții", dramatizare a romanului "Neastâmpăr", publicată cu titul "Nu poți înfrânge viața".

Opera

    * Dragomir Valahul, 1927
    * Zvetlana, 1930
    * București orașul prăbușirilor, 1931
    * Neastâmpăr, 1934, reeditare Ed. Cartea românească, 1939.-
    * Turba, 1936
    * Cartea cu minuni, 1936
    * Două chemări (I, II) , 1938