Smaranda Oteanu

Biografie şi Bibliografie

 -
Smarand Oteanu-Bunea
Născută la 12 decembrie 1941 la Râmnicu Sărat, judeţul Buzău.

STUDII:

Absolventă a Facultăţii de Compoziţie, clasa prof. Alfred Mendelsohn (1966).
A studiat cu: Mihail Jora (compoziţie), Marţian Negrea şi Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Aurel Stroe (orchestraţie) ş.a. Cursuri de specializare în Austria, Germania, S.U.A. şi Canada. Documentare în 25 de ţări. Specializare în Managementul Instituţiilor Artistice în SUA.

ACTIVITATE PROFESIONALĂ

Membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, a Uniunii Criticilor Muzicali, a Uniunii Ziariştilor Profesionişti. Este vicepreşedinte al Uniunii Criticilor Muzicali. Membră în jurii naţionale şi internaţionale.

Îşi desfăşoară activitatea de critic muzical la principalele cotidiane bucureştene - SCÂNTEIA, ADEVĂRUL - şi la AGENŢIA ROMPRES (l966-1995). Apoi, la ziarul ULTIMA ORĂ şi revista MELOS.

Sute de participări la emisiunile muzicale ale posturilor de Radio şi Televiziune (începând cu anul 1961). Peste 3000 de cronici, de pagini de publicistică muzicală.

Prelegeri despre muzica românească la universităţile americane.

Fondează în 1979, sub egida Asiociaţiei Oamenilor de Artă şi Muzică, COLEGIUL CRITICILOR MUZICALI şi devine secretara cunoscutului Forum. Astfel, lansează în viaţa muzicală festivalurile TINERI DIRIJORI, ENESCU - ORFEUL MOLDAV, TINERE TALENTE ş.a.m.d.

DIRECTOR FONDATOR al revistelor Melos, Minison, Monopol (1990) magazine lunare pentru tineret, recordul de popularitate deţinându-l MELOSUL, care ajunge la un tiraj de 300.000 de exemplare. Din 1996, revista MELOS va apare timp de trei ani în formula OPERA-MELOS MAGAZIN.

Intemeiază în 1990 Fundaţia Jora, actualmente Uniunea Criticilor Muzicali.

Întemeiază în 1996 Fundaţia Oedip. Devine preşedinte-fondator, lansează turneul itinerant VEDETELE OPEREI, cu spectacole în oraşe în care nu există instituţii muzicale profesioniste, pledează pentru creaţia lirică românească.

Între 1995 - 1998 este DIRECTOR GENERAL ARTISTIC al OPEREI NAŢIONALE ROMÂNE, apoi DIRECTOR MEDIA. În calitate de membru al echipei manageriale al primei scene lirice a ţării sprijină intens creaţia românească, lansează reluări, premiere cu Hamlet de Pascal Bentoiu (reluare), O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu, Revuluţia de Adrian Iorgulescu (premiere), înfiinţează STUDIOUL OPEREI MODERNE DE CAMERĂ (propune pagini de Anatol Vieru, Dan Dediu etc.), ciclurile de foyer SUNETE ŞI CARAMELE (lecţii deschise pentru copii), MAEŞTRII ÎN DIALOG CU PUBLICUL, ciclul aniversar VISI D'ARTE etc. Editează MELOSUL în formula OPERA -MELOS MAGAZIN.

În septembrie 1998, în calitate de director-fondator relansează revista MELOS (publicaţie de critică şi informaţie muzicală), în paginile căreia semnează condeie importante ale criticii şi muzicologiei româneşti. (Revistă editată de Fundaţia Oedip în colaborare cu Uniunea Criticilor Muzicali). Primul număr a fost dedicat Festivalului Internaţional George Enescu.

La data de 15 octombrie l998 fondează OPERA COMICĂ pentru COPII - prima companie lirică independentă pentru copii din România devine director-fondator şi propune vieţii muzicale capodopere de gen cum sunt: Directorul de Teatru de Mozart, La serva padrona de Pergolesi, Pimpinone de Telemann, Bastien şi Bastienne de Mozart, Telefonul de Menotti, Il maestro di cappella de Cimarosa, Poveşti vesele cu duci, marchize şi bufoni (o gală a personajelor celebre), Livietta şi pungaşul de Pergolesi,Cantata cafelei de Bach, Un pedagog de şcoală nouă de Anatol Vieru, Il Signor Bruschino de Rossini, fanteziile coregrafice Pulcinella (one woman show - după Stravinski), Mica balerină (după Minkus) şi De-ale lui Goe (după Mihail Jora), baletele de buzunar Păpuşile Meşterului Coppelius, Frumoasa şi Bestia, Cabaretul Vesel, Don Quijote, Fata rău păzită etc. Colaborează cu vedete ale teatrului liric, cu tinere talente, realizează coproducţii cu Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian". În aprilie 2000, OPERA COMICĂ pentru COPII obţine primele două importante premii pentru "Performanţa anului" şi "Rolul anului", decernate realizatorilor spectacolului Pimpinone, iar Smaranda Oţeanu-Bunea - Premiul Criticii Muzicale, pentru succesul reprezentaţiilor OPEREI COMICE pentru COPII şi aniversarea unui deceniu de apariţie a revistei MELOS.

În ianuarie 2000 înfiinţează Forumul Muzical Român (preşedinte de onoare - DAVID OHANESIAN, preşedinte executiv - Smaranda Oţeanu-Bunea), la care au aderat personalităţi ale diferitelor genuri muzicale (simfonic, folclor, muzică uşoară), din muzicologie, din publicistică muzicală etc. - pentru a susţine în faţa forurilor de decizie rezolvarea unor importante probleme care privesc viaţa artistică românească.

În perioada aprilie 2000-decembrie 2002 i se încredinţează, din nou, funcţia de DIRECTOR la OPERA NAŢIONALĂ DIN BUCUREŞTI, de data aceasta în compania maestrului Ludovic Spiess şi, cu experienţa sa managerială contribuie activ la relansarea primei scene lirice. Este, printre puţinele femei care s-au aflat la cârma primei scene lirice a ţării - aşa cum arată documentele, în total deţinând timp de 5 ani funcţii de conducerea la ONB: DIRECTOR GENERAL ARTISTIC, DIRECTOR MEDIA, DIRECTOR.

La data de 16 ianuarie 2003, se instituţionalizează OPERA COMICĂ pentru COPII, prima companie lirică independentă pentru copii din ROMÂNIA, fondată de către Smaranda Oţeanu-Bunea la data de 15 octombrie 1998. După 4 ani de activitate, după lansarea unui repertoriu compus din 15 titluri - capodopere ale literaturii preclasice, clasice, dar şi pagini moderne de muzică românească, după ce a obţinut 5 Premii Naţionale şi a susţinut trei stagiuni permanente cu opere comice şi balete de buzunar la Palatul Naţional al Copiilor (PROIECT CULTURAL aprobat de PRIMARUL GENERAL al Capitalei şi aplaudat în fiecare an de peste 20.000 de tineri spectatori) - OPERA COMICĂ pentru COPII se instituţionalizează sub auspiciile Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Devine astfel, cel mai tânăr teatru muzical românesc, se adresează celor mai mici melomani, iar la reprezentaţiile sale sălile sunt arhipline. Director-fondator: Smaranda Oţeanu-Bunea.
Este căsătorită cu publicistul dr. MIRCEA BUNEA, senator al Uniunii Ziariştilor Profesionişti.

Este nominalizată în THE CONTEMPORARY WHO'S WHO (SUA) - ediţia 2003 şi în DICŢIONARUL "2000 INTELECTUALI AI SEC. XXl " editat de INTERNATIONAL BIOGRAPHICAL CENTER - CAMBRIDGE, ANGLIA -ediţia 2004.

Este numită în BOARD-UL DE CONSULTANŢĂ de la THE AMERICAN BIOGRAPHICAL INSTITUTE şi i se încredinţează funcţia de DEPUTY DIRECTOR GENERAL OF THE INTERNATIONAL BIOGRAPHICAL CENTRE (CAMBRIDGE).


PREMII
Premii ale CRITICII MUZICALE: 1979, 1981, 1985, 1988, 1990, 1996, 2000.
Premiul de CULTURĂ AL REVISTEI CUVÂNTUL - 2004
Ordinul MERITUL CULTURAL ÎN GRAD DE CAVALER - 2004 sus


CREAŢIA
COMPOZIŢII

1954 - 2 lieduri pe versuri de George Coşbuc (Lordul John şi Rea de plată) - piese pentru voce şi pian
1960 - 7 lieduri pentru mezzosoprană şi pian pe versuri de Federico Garcia Lorca: Semiluna,
Scoica, Tăcerea, Balada Galbenă, Prizoniera, Iazuri mici, Vânător (ciclul intitulat Scoica).
1961 - Capriciu pentru pian. Piesa corală Câmpiile, după Gh.Tomozei; Ciclul Obrăznicături - 5 piese pentru pian.
1962 - Lieduri pe versuri de Topârceanu, Beniuc, Bănuţă, Coşbuc (Aeroplan, Dor, Nostalgie, Ispita) şi Cântec de gheişă, Frunze de mesteacăn; Ave Maria - cânt pentru bariton şi pian pe versuri de Victoria Dragu; Mozaic pantru violă şi clarinet; Nonet pentru cvintet de suflători şi cvartet de coarde.
1963 - Variaţiuni pentru pian pe o temă de Bartok; Cântece de dragoste pe versuri de Brecht; Suita în stil clasic pentru orchestră; Recitativ Bergen Belsen pentru voce şi ansamblu cameral, pe versuri de Victoria Dragu; Muzica de film intitulată Căutări, pentru pelicula realizată de clasa de regie de la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică.
1964 - Fuga canonică în epidiapente pentru ansamblu cameral; Poem-sonată pentru pian; Veghe de lună (piesă corală); 3 Madrigale pe versuri de Ion Vinea, Blaga, Şt.O.Iosif - pentru cor mixt.
1966 - Mişcare simfonică
1967 - Poemul Corale pentru voce şi ansamblu simfonic, pe versuri de Zaharia Stancu
1969 - Madrigal pentru cor mixt pe versuri de St. Popescu
1974 - Muzică pentru filmul documentar Ani
1975 - Muzică pentru Teatrul de Păpuşi din Craiova (Croitoraşul cel viteaz); Muzică pentru Teatrul de Păpuşi din Constanţa (Poveste de iarnă); Muzică pentru Teatrul Dramatic din Galaţi (Trei farse medievale - Povestiri dintr-o noapte de carnaval adaptate de Valentin Silvestru).
1976 - Muzică pentru Teatrul dramatic din Galaţi (Chiriţa în provincie)
1981 - Ciclul de lieduri Cugetări engleze (cinci cântece pentru voce şi pian, prezentate şi în cadrul Festivalului Internaţional "George Enescu")
1982 - Ciclul de lieduri 5 întâmplări din grădina mea pentru voce şi pian, pe versuri de Ana Blandiana
1983 - Trei fabule fără animale - lieduri pentru tenor şi pian după Nicolae Dragoş (varianta voce, orchestră)
1986 - Cugetări persane (voce, pian)
1987 - Cugetări latine (voce, pian)
1993 - Cugetări strâmbe (voce, pian)

CĂRŢI DE REPORTAJ, DE PUBLICISTICĂ MUZICALĂ

1973 - O lume la capăt de lume - ( Ceylon,Ed. Sport-Turism)
1983 - Nigeria, ţara ritmurilor fierbinţi (Ed.Albatros)
1986 - In fiecare zi, ziua Planetei Pământ ( eseuri,reportaje - Ed.Albatros)
1995 - Cântecele pământului - In căutarea Cerbilor de aur - I (Ecran Magazin)
1996 - Cântecele pământului -În căutarea Cerbilor de aur-II (Ecran Magazin)

CRITICĂ MUZICALĂ

2004 - File de MELOS (Editura ARTPRINT)

DISCURI

1987 - Ciclurile de Lieduri Trei fabule fără animale; Cugetări persane - la Casa de discuri Electrecord (voce - Cristian Mihăilescu, pian - Smaranda Oţeanu)

Cărti de Smaranda Oteanu


Cum Cumpăr Cum plătesc Livrare
0 cărţi in coş
Total : 0 RON