Stanislaw Lem

Biografie şi Bibliografie

 -
Stanisław Lem (n. 12 septembrie 1921, Lvov, pe atunci în Polonia, azi în Ucraina  - d. 27 martie 2006, Cracovia) a fost un scriitor polonez de science fiction, dar şi filozof şi satirist. A fost pentru o vreme cel mai citit scriitor de science fiction care nu scria în limba engleză.

Opera sa explorează teme filozofice, speculaţii asupra tehnologiei, natura inteligenţei, imposibilitatea comunicării şi înţelegerii reciproce, disperarea în faţa limitelor omeneşti, locul omenirii în Univers.

Biografie

Lem s-a născut la 12 septembrie 1921 în oraşul Lvov, unde a început sa studieze medicina în 1940.

Debutează târziu, abia în 1948 cu romanul Omul din Marte, apărut în foileton într-un săptămânal din Katowice.

Urmează ,la scurte intervale, romanele Astronauţii (1951), Norul lui Magellan (1955), culegerile de povestiri Sezam (1954) şi Jurnalele astrale (1957), Dialoguri despre învierea atomilor (1957), se succed romanele Eden şi Ancheta (1959), povestirile reunite sub titlul comun Invazia din Aldebaran(1959), romanele Jurnalul găsit în baie, Întoarcerea din stele şi Solaris, toate trei apărute în 1961; în acelaşi an, povestirile din Cartea roboţilor, apoi în 1962, culegerea de eseuri Intrarea pe orbită.

În 1963 urmează Noaptea lunară, culegere de povestiri şi scenarii, în 1964 Summa technologiae - culegere de eseuri şi volumele de proză scurtă Povesti despre roboti şi Neînvinsul; în 1965 apar Ciberiada şi Vrajitoarea; în 1966, Să salvăm Cosmosul (povestiri) şi romanul Castelul înalt; în 1968 romanele Glasul Domnului şi Congresul Viitorologilor. Urmează apoi masive volume, sinteze filozofice cu vădite accente polemice: Filozofia întâmplării(1968), Fantasticul şi viitorologia (2 volume, 1970), Studii şi schiţe (1975).

Între timp, autorul nu părăseşte maniera cu care obişnuise publicul larg până atunci şi dă la iveală povestirile din volumul Insomnia şi culegerea de schiţe Vidul perfect (1971), Măreţia închipuită (1973), Guturaiul şi Masca (1976), Golem XIV (1981).

Cărţile apărute după acestea dezvăluie posibilităţile tot mai variate de expresie, de atitudine faţă de realitatea bulversantă a sfârşitului de secol XX şi mileniu: Provocarea (1984), Biblioteca secolului XXI (1985), Fiasco şi Pace pe pământ (amândouă în 1987), La ce folosesc balaurii (1993).
Stanisław Lem semnând în Kraków, 30 octombrie 2005

Exceptând romanul sau în trei parţi, Timpul nepierdut (scris în 1949 şi publicat în 1955), restul operei lui Lem stă sub semnul fantasticului ştiinţific, gen căruia el i-a dat valenţe şi dimensiuni noi, în centrul căruia se situează fiinţa umană, raportul dintre om şi tehnologie, atitudinea omului faţă de marile progrese ale ştiinţei şi tehnicii, locul şi rolul elementului uman în viitoarea societate, dominată de aceste uluitoare progrese.

În primele sale romane, Astronauţii (1951) şi Norul lui Magellan (1955), S.Lem înfăţişează societatea viitorului, pe care şi-o închipuie izbăvită de urgia războiului, unită, vorbind o singură limbă. Sunt romane pline de optimism: în sec. XXXI sunt lichidate definitv mizeria şi foamea, se ameliorează complet mediul natural, în sec XXXII domnind un adevărat rai al tehnologiei. În Solaris ne sunt prezentate încercările omului de a intra în legătura cu o alta civilizaţie cosmică, iar în Eden, nu fără o oarecare doza de pesimism, sunt relatate urmările pe care le poate avea folosirea abuzivă a teoriei informaţiei. La graniţa dintre beletristică şi filozofie se situează Jurnalele astrale, care reunesc amintirile şi notele de călătorie prin spaţiul cosmic ale lui Ijon Tichy, un Műnchhausen modern, "un vestit călător printre stele, căpitan al îndepărtatei navigaţii galactice, vânător de meteoriţi şi comete, neobosit cercetător şi descoperitor al 80,003 globuri, doctor honoris causa al Societăţii de Ocrotire a Micilor Planete şi al mai multor alte societăţi, cavaler al ordinelor căilor lactee şi nebuloaselor..." (Se poate observa enumerarea comică sau mimizarea seriozităţii ştiinţifice, care vor cunoaşte apogeul în Ciberiada.) În slavă "tichy" înseamnă "liniştit", "paşnic", asa ca prin călătoriile sale Iijon Tichy trece prin întâmplări ciudate, ce au loc într-o atmosfera de o naturaleţe dezarmantă şi care sunt povestite nu cu accente de bufonadă, ci sunt însoţite de adânci meditaţii filozofice pe tema poluării şi autodistrugerii. Astfel, în călătoria "a opta" a lui Tichy, Pământul cere sa fie primit în Organizaţia Planetelor Unite, dar candidatura sa este respinsă datorita nivelului înapoiat de civilizaţie şi al marii ruşini de care se face vinovat - războaiele!

Opera

    * Człowiek z Marsa (Omul de pe Marte, 1946)
    * Szpital przemienienia (1948)
    * Astronauci (Astronauţii, 1951)
    * Obłok Magellana (Norul lui Magellan, 1955)
    * Sezam (1955)
    * Dzienniki gwiazdowe (Jurnalele stelelor, 1957, continuată pînă în 1971)
    * Inwazja z Aldebarana (Invazia de pe Aldebaran, 1959)
    * Śledztwo (Ancheta, 1959)
    * Eden (1959)
    * Ksiega robotów (1961)
    * Întoarcerea din stele (Powrót z gwiazd, 1961)
    * Solaris (1961)
    * Memorii găsite într-o cadă (Pamiętnik znaleziony w wannie, 1961)
    * Invincibilul (Niezwyciężony, 1964)
    * Ciberiada (1967)
    * Głos pana (Vocea stăpînului, 1968)
    * Ze wspomnień Ijona Tichego; Congresul futurologic (Kongres futurologiczny, 1971)
    * Ze wspomnień Ijona Tichego; Profesor A. Dońda (1971)
    * Doskonała próżnia (1971)
    * Opowieści o pilocie Pirxie (Povestirile pilotului Pirx, 1973)
    * Wielkość urojona (1973)
    * Katar (1975)
    * Golem XIV (1981)
    * Wizja lokalna (1982)
    * Fiasco (Fiasko, 1986)
    * Biblioteka XXI wieku (1986) - Biblioteca secolului al XXI-lea
    * Pace pe Pământ (Pokój na Ziemi, 1987)
    * Zagadka (1996)
    * Fantastyczny Lem (Fantasticul Lem,2001)

Cărti de Stanislaw Lem

Cartea Ciberiada
  1.  Detalii
  2.  Adaugă in coş

  3. Preţ 59.50 RON

Cum Cumpăr Cum plătesc Livrare
0 cărţi in coş
Total : 0 RON