Stefan Roll

Biografie şi Bibliografie

 -
Ştefan Roll (pseudonim al lui Gheorghe Dinu; 5 iunie 1904, Precopana, Grecia - 14 mai 1974, Bucureşti) este un poet, prozator, traducător şi eseist. Este fiul Paraschivei şi al lui Enache Dinu, comitagiu, venit în ţară în 1907 şi stabilit la Bucureşti, proprietar al unei lăptarii în strada Bărăţiei, devenită loc de întâlnire al boemei din anii '30. Clasele primare Roll le urmează la o şcoală bulgară. Băiat de prăvălie, autodidact, devine jurnalist şi lucrează, succesiv, ca redactor la „Adevărul", „Dimineaţa", „Cuvântul liber", „Lumea românească", „Timpul", „România liberă" (în ilegalitate), „Ecoul" şi „Viaţa sindicală". Pentru o vreme este funcţionar la Ministerul învăţământului, redactor la „Gazeta literară" (1947-1956), iar între 1959 şi 1967 lucrează ca secretar al Uniunii Ziariştilor din România.

Debutează cu versuri de tonalităţi bacoviene în „Rampa" (1923). Contribuie la realizarea revistei „75 HP" (1924), e în redacţie la „Punct" (1924-1925), „Integral" (1925-1928) şi la „unu" (1928-1932), „Cuvântul liber" (1933-1936), „Lumea românească" (1937-1939), „Timpul" (1940-1947). Colaborează frecvent la „Contimporanul" şi „Urmuz", „Meridian", „Facla", „Orizont", „Veac nou", „Revista literară", „Umanitatea", „Flacăra" etc. Semnează proza şi Stephan Roii, iar pentru poezie foloseşte pseudonime ca Saşa Tanievicin, Dinu Precopan, Jack Spintecătorul, Barbu Albastru şi Teodor Cristea.

În 1932, în revista „unu", Roll publică un text, Sugestii înaintea unui proces (era vorba de procesul intentat de autorităţi lui Geo Bogza), semnat Gh. Dinu, un manifest al atitudinii personale de negare a contemporaneităţii, cu toate falimentele ei; textul exaltă „optimismul permanent [ce] rezidă în natură" şi „adevăratul avangardism", acela care nu face nici o concesie „trecutului prezent", clamând schimbarea metafizicii „de altădată în materialismul ştiinţific de azi [...], în condiţiile de viaţă ultimă, în nevoile fireşti şi în drepturile imperative ale omului".

Astfel, nu întâmplător primul volum al lui Roll, tipărit la Paris prin grija lui Ilarie Voronca şi cu ilustraţii de Victor Brauner, e numit Poeme în aer liber (1929). Imaginaţia poetului sugereză o permutare continuă, dinamică şi fantezistă a elementelor şi faptelor, într-o libertate deplină, iar expresia se află la confluenţa esenţială a dadaismului şi futurismului, a suprarealismului şi constructivismului, în dorinţa de a cuprinde „optimismul naturii" („Noi infuzăm aT.ui dinamică / elastici constructivi / plămânii oraşelor / vertebre de bronz / muşchii schije de platină / suntem în aorta zilei...").

De altfel, autorul experimentează întreaga succesiune de impresii ale avangardei româneşti. Principala sa inovaţie constă în substituirea ironică a limbajului poetic tradiţional cu terminologia domeniilor modernităţii, plus subminarea semanticii şi a funcţiilor morfo-sintactice: „apasă-te liră sterlină-te citroen-mă moară de eucalipt / şi probabil să ne plimbăm / bitte iubirea mea 900 metri peste nivelul mării / văd plămânul tău cu parcuri şi chaise-longue". Că e parodiată aici chemarea eminesciană sau, aiurea, imaginea mâinilor dalbe ale iubitei („mâna ta 15 Watts"), a ochilor strălucitori („capitol de astronomie ochiul tău") e uşor de văzut; nu scapă nici bucolicele („norii au staţionat preocupaţi de probleme agrare"), iar „prin oraşul tău cubist D-zeu e cu scaun la cap", toate - imagini inversate care sporesc sensurile. De fapt, ceea ce se petrece în „aer liber" dă senzaţia de miraculos, iar mişcarea parodistica este expresia unei mirări colosale: „Mai ştii brăţara ţipătului / în pasăre de cerneală vezi?" sau „ocheanul sângelui în anotimp se încercuie / deschide unde / când ornicele se desfac în coadă de păun".

Pe alocuri, bunăoară în proza Moartea vie a Eleonorei (1930), imagini stranii pot fi lesne considerate drept versuri de dragoste şi, dispuse ca poezie, oricând ar rezista testului critic: „Violetă desfacere şi dureroasă de păuni în gâtlejul ocheanului ascuns în gesturile dezolate în pâlnia de cenuşă picură minutul amar de frunze, când pădurea se suflecă în anotimp ca un flux spre naufragiul verii, ca o bestie înaintea fricii". Roll a prefaţat mai multe cataloage de expoziţii (printre care cel al retrospectivei M.H. Maxy, din 1965) şi a tradus şi comentat scrieri diverse, mare parte din literatura bulgară.

Opera literară

• Poeme în aer liber, cu ilustraţii de Victor Brauner, Paris, 1929;
• Moartea vie a Eleonorei, Bucureşti, 1930;
• Manifestaţie, Bucureşti, 1945;
• Ospăţul de aur, prefaţă de Al. A. Philippide, Bucureşti,1968;
• Baricada din călimară, Bucureşti, 1979;
• Statuile de fum, prefaţă de George Macovescu, Bucureşti, 1984;
• Ospăţul de aur, ediţie îngrijită şi introducere de Ion Pop, Bucureşti, 1986.

Traduceri

• A. Hyatt-Verrill, Inchiziţia, Bucureşti, 1939;
• Marcel Brion, Viaţa hunilor, Craiova, 1940;
• Philipp Gosse, Istoria pirateriei, Craiova, 1942;
• Antoine de Saint-Exupery, Zborul de noapte, prefaţă de Andre Gide, Craiova, 1943;
• Sotiris Patadzis, Ani sângeroşi, Bucureşti, 1948;
• Alexandru Ghkghinov, Tocurile din Pemic, Bucureşti, 1948;
• Haralan Rusev, În munţi, Bucureşti, 1951;
• Marko Marcevski, Insula Tombuctu, Bucureşti, 1961;
• Dimitar Talev, Sfeşnicul de fier, prefaţă de Mihai Gafiţa, Bucureşti, 1962 (în colaborare cu Alice Gabrielescu);
• Dimitar Ianakiev, Experienţa nu a reuşit, Bucureşti, 1964;
• Elin Pelin, Broscuţa nemulţumită, Bucureşti, 1972;
• Nevena Stefanova, Mulajul de ghips, Bucureşti, 1980.

Cărti de Stefan Roll

Cartea Ospatul de aur
  1.  Detalii
  2.  Adaugă in coş

  3. Preţ 59.50 RON

Cum Cumpăr Cum plătesc Livrare
0 cărţi in coş
Total : 0 RON